marți, 17 iunie 2014

Mărțișorul ieri și azi

Mărțișorul ieri şi azi

funda-martisor-rosu-albÎntr-o lume în care sărbătorile străine câștigă mult teren, Mărțișorul reprezintă rezistența tradițiilor românești. Astfel, în aceste prime zile de martie, vedem multe persoane de sex feminin care poartă șnurulețul roșu cu alb.
În vremurile de demult, mărțișorul era purtat pentru a aduce noroc, vreme bună, fertilitate, dacii considerau că amuletele aduc frumusețe și previn arsurile soarelui.
În trecut, ele constau în monede atârnate de fire subțiri de lână în negru şi alb. Compoziția monedelor, fie acestea din aur, argint sau bronz, indica statutul social, obicei întâlnit și azi la cei mai înstăriți care cu ocazia Mărțișorului fac cadouri care mai de care mai scumpe. Mărțișoarele erau purtate până în momentul înfloririi copacilor, după care erau atârnate de crengi, obicei păstrat în unele regiuni și în ziua de astăzi. Altă tradiție păstrată datează de pe vremea romanilor și presupunea dăruirea  unui fir roșu împletit cu unul alb la început de an, considerat după calendarul în uz în acele vremuri începutul lunii martie, fire ce simbolizau dragostea, fertilitatea și puritatea și de care era legată o floricică.
În zilele noastre, pe la sate se spune că așa cum este ziua de 1 Martie așa va fi toată primăvara. Se mai crede că acela care poartă mărțișor va fi sănătos și va avea noroc. În trecut, obiectul legat de șnur era lucrat de femei și atârnat nu numai la mâna omului, dar și la coarnele vitelor din gospodărie sau la poarta grajdului, pentru a le proteja de duhurile rele.
În unele regiuni, mărțișorul se poartă în perioada Babelor (între 1 si 9 martie) sau până la Florii, după care se atârnă de un trandafir sau de un vișin. În alte obiceiuri, este aruncat după o pasăre, pentru ca purtătorul să fie ușor ca ea. Conform atestărilor documentare din secolul trecut, mărțișorul apăra împotriva deochiului, fiind aducător de sănătate și noroc, iar gestul de a lega șnurul împletit la mână simboliza legarea bolilor.
martie-floare
Altă tradiție întâlnită  în această perioadă calendaristice este cea a Babelor. Potrivit acesteia, fiecare zi reprezintă o Babă și corespunde unei persoane. În acest punct, tradițiile diferă: unii susțin că doar femeile își aleg câte o babă, alții că și bărbații, în timp ce unele tradiții susțin că doar văduvele și femeile necăsătorite sunt cele care își aleg o zi. Prin urmare, este aleasă o zi în care este baba cuiva, zi aleasă în funcție de bunul plac sau de data nașterii, tradițiile diferind din nou. Astfel, dacă o persoană este născută pe data de 5, baba ei va fi pe 5 martie; dacă este născută într-o zi cu număr compus, cum ar fi 11, se adună 1+1=2, deci baba va fi pe 2 martie. Există credința că așa cum este vremea în ziua respectivă, așa va fi norocul omului; după alte tradiții, așa cum este vremea în acea zi este și sufletul omului.
pisica-martisor
Există oameni care își aleg 3 babe, una reprezentând trecutul, alta prezentul și cealaltă viitorul.
Această perioadă frumoasă se încheie cu sărbătoarea Mucenicilor când se serbează persoanele fără nume de sfânt. În unele locuri, se beau 40 de pahare cu vin, în amintirea celor 40 de martiri numiți „mucenici”.
În unele regiuni se spune că până pe 9 martie este perioada „babelor româneşti”, iar după această dată „vin babele nemţeşti”, considerate mai rele, cu vremea mai aspră.
martisor-pisica
Sunt multe tradiţii româneşti legate de această perioadă iar acestea variază în funcţie de regiune, de credinţele şi de cultura oamenilor, tradiţii ce nu ar încăpea într-un singur articol. Ele sunt expresia vie a sufletului românesc, într-o lume în care se pune din ce în ce mai mult accentul pe globalizare, prin preluarea sărbătorilor străine, din dorinţa oamenilor de a fi precum străinii, „în rândul lumii”. Indiferent dacă respectaţi sau nu tradiţiile, vă doresc o primavară frumoasă şi cu zile mai însorite decât cele de până acum!
Bibliografie:
Imagini: ponturi bune.ro
Arhiva personală
Scris de Sorina Ciocârlan

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu