joi, 22 decembrie 2016

Urări de Crăciun

                                              
„Tis' the season to be jolly la la la la la la la… ”
Se spune că de sărbători e timpul să devenim mai buni, mai înțelegători unii cu alții, mai calmi… În cazul meu, mai buni certăreți!
22 decembrie, pe la ora 17. Full, nici un taxi. Eu și maică-mea obosite, după o zi plină, eu cu un ditamai borcanul de sos de roșii, vedem în sfârșit unul cu tarif normal, de 1,39. Un Apolodor cu numărul B 14 GIN. Vă dau aceste detalii pentru a-l evita. Evitați pe cât posibil să mergeți cu firma Apolodor, în afară de experiența mea, am citit review-uri foarte proaste la adresa lor! Și când vedeți mașina cu acest număr, chiar dacă e singura din stația de taxi, fugiți unde vedeți cu ochii!
Deci să revenim în acea seară feerică de dinaintea Crăciunului: am deschis portiera, am spus frumos „Bună seara!”, la care șoferul, un „domn” între două vârste, înalt, cu ochelari și față prelungă (vă dau descrierea pentru a-l evita), înainte de a mă urca, îmi aruncă plictisit și arogant peste umăr: „Unde mergeți?”
Îi spun eu unde merg, la care îmi răspunde: „Nu merg!”
Era tot ce-mi mai lipsea, ca-n bancul ăla cu copilul care-i spune bunică-sii: „Bine că ai venit, tati a zis că tu ne mai lipseai!”. Bucuroasă că în sfârșit găsisem un taxi cu tarif normal, cică nu merge. Așa mă enervează taximetriștii când fac așa! La care nervoasă, i-am zis ceva de genul:
- Bine că nu mergeți, asta-i nesimțire!
Și i-am trântit portiera. În loc să zică merci că nu l-am făcut pe față nesimțit, ci indirect și finuț mi-am exprimat părerea că ceea ce face el se numește nesimțire, mangafaua a ieșit din mașină și a început să vocifereze. Din una în alta, mi-a strigat:
- Am client, proasto!
Nici eu nu m-am lăsat mai prejos și m-am lăudat cu vocabularul meu suburban:
- Proastă e mă-ta, bă, boule!
Uite cum mă certam în mijlocul străzii, aruncând cu tot felul de invective! Yeeeyyy, Crăciunul la români!
Maică-mea mă striga de zor, se speriase că ne ia ăla la bătaie, dar eu aveam un atu: păi dacă-i dădeam în cap cu borcanul de bulion, lat îl lăsam J)). Auzeați pe la știri: „O tânără cu geacă albă și fes mov este căutată de Poliție pentru agresarea unui taximetrist aflat în stare gravă la Urgență, cu capul spart.”
A, că veni vorba de Poliție! L-am amenințat că chem Poliția și Protecția Consumatorului, dar tot
maică-mea mai deșteaptă. Cică: ”Lasă, că-l înregistrăm!”
La care eu, ca la comandă, am scos telefonul si am început să fac poze. Au ieșit cam mișcate, dar dacă dai cu zoom și te holbezi, vezi numărul mașinii. Taxi-ul ăla galben, parcat pe carosabil. De abia atunci „domnul” s-a potolit și a intrat în mașină, probabil ca să nu-i pozăm fața.
Client, zău așa? Dacă era adevărat, de ce n-a spus stimabilul așa de la început? Dacă aștepta client, nu era dispus să meargă undeva, dar el era, din moment ce m-a întrebat destinația. Și ce mă deranjează cel mai mult în toată treaba asta e mitocănia. Asta cu „Nu merg nu știu unde” mă scoate din sărite și cel mai mult atitudinea. Una e să spui frumos „Domne, nu pot să merg pt. că…” și alta să arunci plictisit un „Nu merg!”. Mai ales că nu ploua cu taxi-uri pe acolo. Iar ieșitul din mașină și aruncatul cu „apelative din cele mai fine”… Nu mai zic nimic.
 E adevărat că nici eu n-am stat potolită pentru că recunosc, nu prea-s pe treaba mea. Probabil i-a mers cu alții, care i-au acceptat fără să riposteze refuzul mitocănesc. E, o fi obișnuit cu oamenii civilizați, nu se întâlnește zilnic cu o nebună dispusă să-i facă scandal și să înjure mai tare ca el și birjarii la un loc.


În final, vă zic sărbători fericite, bla bla bla și aveți grijă în ce taxi vă urcați! Evitați firma Apolodor și în special acest șofer! 

2 comentarii:

  1. Da, faza asta cu "nu merg" e tare neplacuta, si eu am mai patit-o in trecut. In schimb, o faza ce nu o sa o uit in graba e de anul trecut, cand m-au sunat de la gradinita sa merg dupa fetita ca are ceva alergie, sa o duc la urgente. Neavand masina, am chemat un taxi, desi gradinita e cam la 10-15 minute de mers pe jos de Urgente. Totusi, nu mi se facea sa duc copilul plin cu pete mari, rosii si umflate, atata drum pe jos...nu stii niciodata, i se poate face rau, nu? Ei, se pare ca soferul nu a fost de aceeasi parere...Nu a zis nimic tot drumul, insa cand am ajuns la destinatie, si i-am achitat cursa, a inceput sa comenteze ca pentru atata distanta nu i s-a meritat cursa. Cred ca va dati seama ca sotul meu, care era si el cu noi, s-a luat la cearta cu el, explicandu-i ca e un nesimtit sa aiba asa o atitudine cand duce un copil de 4 ani la urgente...Si tot taximetristul avea gura mare...Eh, uite ca asta e lumea in care traim! :(

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. e, am patit si asa... eram cu cineva care nu poate merge mult pe jos din probleme de sanatate pe o distanta scurta, e drept (cam o statie de autobuz). taximetristul ne-a luat "pai destinatia cutare e aici aproape... i-am explicat situatia si ne-a cerut o suma enorma pt acea distanta (20 de lei, cand in realitate nu cred sa fi depasit 10, cu bacsis cu tot). bineinteles ca i-am facut scandal si atunci ca na, nu ma pot abtine cand vad mitocanie :)). ironia ca am mers cu un taxi aproape la fel de scump, doar ca soferul a fost gentleman. una e sa fi scump ca astea sunt preturile la acea firma, alta sa te porti mitocaneste.

      Ștergere